| Comisarul federal pentru arhivele (serviciului) Stasi al fostei Republici Federale Germane
-Arhiva centrală- |
Arhiva biroului central
MfS ZAIG Nr. 14038 |
Departamentul principal XVIII / 4 Berlin, 29 martie 1984
Extras dintr-un raport al unui colaborator neoficial
Notă: Din motive profesionale, colaboratorul neoficial se află pentru perioade mai lungi pe teritoriul RSR pentru șederi de muncă. Informațiile sale sunt considerate fiabile.
Informații privind situația economică din RSR
- Colaboratorul neoficial a avut acces la un material care a fost înaintat de România către FMI. În acest material, este prezentată situația economică a României pentru anul 1982, cu o previziune asupra anului 1983. Materialul conține informații care, de altfel, nu sunt incluse în nicio statistică oficială, de ex. categoria „Venitul net disponibil”, informații despre bugetul de stat și informații despre datorie. Pentru sfârșitul anului 1982 este prevăzută o datorie de 9,9 miliarde de dolari . Această cifră corespunde realității, întrucât România a înregistrat din nou un surplus activ al balanței comerciale față de Zona economică nesocialistă, de aproximativ 2 miliarde de dolari în 1983, prin reduceri foarte mari la importurile în Zona economică nesocialistă
Nu există informații potrivit cărora România ar fi contractat împrumuturi de orice natură din Zona economică nesocialistă. În 1984, se așteaptă ca datoria României să ajungă la aproximativ 2 miliarde de dolari. Rambursarea acestei sume va însemna probleme și mai mari pentru RSR, deoarece este posibilă numai prin reducerea în continuare a importurilor din Zona economică nesocialistă și prin reducerea radicală a consumului intern.
- În ceea ce privește condițiile de viață din RSR în trimestrul de iarnă 1983/84
Aprovizionarea cu alimentele de bază a putut fi asigurată în cea mai mare parte. Alimentele raționalizate, cum ar fi de ex., făina, mălaiul, uleiul alimentar și zahărul au fost furnizate în cantități atât de mari încât nimeni nu a suferit de lipsa hranei. Carnea, untul și alte produse lactate nu sunt raționalizate în București, deoarece oferta este insuficientă. Raționalizarea variază de la un județ la altul. Fiecare județ operează pe principiul aprovizionării proprii, sunt alocate cantități diferite. Carnea se regăsește rareori în ofertă . În București se formează cozi uriașe de oameni în fața carmangeriilor. Pentru a nu fi atât de vizibilă, coada de oameni nu se mai poate forma în fața măcelăriilor, ci la câțiva metri distanță. Oamenii vin cu scaune și taburete și așteaptă ore în șir pentru o bucată de carne. Uneori sunt închiriate femei în vârstă care stau la coadă în schimbul unei sume corespunzătoare.
În afara Bucureștiului, oamenii așteaptă la coadă mult mai mult timp. Dar mulți au renunțat deja să mai cumpere carne. Brânza și untul se regăsesc rareori în ofertă.
În trimestrul de iarnă al anului 1983/84 nu s-a putut asigura încălzirea necesară în apartamentele din București și alte orașe, care sunt în mare parte încălzite cu gaz natural, În unele cazuri, temperatura din apartamente era de numai 12-16°C.
De la sfârșitul lunii ianuarie 1984, a fost anunțată oficial și pusă riguros în aplicare politica conform căreia populația și alți consumatori de energie trebuie să economisească 50% din energia electrică. Astfel, cetățenii români nu mai au opțiunea de a utiliza încălzirea electrică. Propaganda oficială, printre altele presa anunță că frigiderele trebuie oprite și că nu mai este permisă folosirea aspiratoarelor. În apartamente mai pot fi utilizate doar becurile de 15 wați. În București, electricitatea este oprită timp de 2 ore în timpul zilei, în funcție de sector. În afara Bucureștiului, în timpul zilei, curentul electric este întrerupt timp de 6 până la 8 ore, pentru populație. Au existat declarații potrivit cărora lămpile cu gaz sunt folosite din nou în sate. În vecinătatea unor fabrici industriale mai mari, satele mai mari au fost deconectate complet de la curent. Pentru a economisi energie, perioada vacanțelor școlare, care, de altfel, era de câteva zile la începutul anului, a fost mărită la 6 săptămâni, iar vacanța de vară a fost scurtată în consecință. Din cauza lipsei de energie, unele grădinițe și magazine au fost închise.
În ceea ce privește aprovizionarea populației cu benzină, situația s-a agravat. În unele reședințe de județ, cantitățile lunare raționalizate au fost reduse la 20-22 litri/lună. Proprietarii de vehicule au voie să realimenteze numai la benzinăria unde sunt înregistrați.
Benzina nu este raționalizată în București. Cu toate acestea, în decembrie/ianuarie 1984, unele benzinării au fost închise. Ulterior s-au format cozi lungi de câțiva kilometri de vehicule care așteptau la benzinării.
Comerțul la negru a crescut semnificativ, în special în ceea ce privește benzina, carnea și cafeaua. Cafeaua nu se găsește, oficial, de vânzare nicăieri în țară.
- Începând din septembrie 1983, o nouă lege a salariilor intră în vigoare. Potrivit acesteia, salariul lunar al lucrătorului respectiv depinde de îndeplinirea planului companiei. Compania își primește fondul salarial în funcție de îndeplinirea planului. Chiar și în cazul în care compania nu își îndeplinește planul din motive obiective, adică lipsă de materiale și materii prime sau lipsă de energie, lucrătorul își primește salariul în funcție de procentul aferent îndeplinirii planului. Potrivit sursei, acest principiu este pe deplin aplicat și duce la o mare nemulțumire în rândul oamenilor din câmpul muncii. Încă se poate observa că aproape niciun român nu își exprimă opinia în mod deschis în fața străinilor. Din discuțiile interne devine clar, totuși, că nemulțumirea populației crește din cauza multitudinii de probleme și dificultăți. În același timp, însă, colaboratorul neoficial este de părere că situația internă a RSR este stabilă, deoarece orice declarație negativă, respectiv critică a cetățenilor atrage după sine reacții din partea organelor de securitate din România.
Dosarul BStU MfS ZAIG Nr. 14038 Bl. 1-3
