Acest document din anul 1985 a fost obținut de la Oficiul Comisarului federal pentru arhivele Stasi al fostei RDG (BStU).
Strict confidențial!
|
||||||
INFORMAȚII privind tendințele de dezvoltare în domeniile ideologiei, artei și culturii din RS România
Au devenit cunoscute în mod ferm opiniile interne exprimate de cercurile critice, formate din intelectuali din domeniul științei și artelor din RSR care se ocupă de conceptul politic al conducerii statului român în vederea dezvoltării conținutului în domenii precum ideologie, artă și cultură, care discută posibilitățile materiale pentru dezvoltarea acestor domenii și examinează starea actuală din rândul intelectualilor. În acest context, acestea indică abordări evidente ale unei influențe occidentale care se axează asupra acestor domenii ale societății.
În opinia cercurilor sus-menționate, politica statului român nu oferă niciun impuls eficient pentru dezvoltare pe plan intelectual și cultural. Astfel, în cadrul celui de-al 13-lea Congres al Partidului Comunist Român (PCR) nu a existat nici o declarație concretă pe această temă. Orientarea celui de-al 12-lea Congres al partidului domină fără nici o modificare acest plan; potrivit acestuia arta și cultura trebuie să își îndeplinească funcția educațională prin promovarea tradițiilor populare și a emoțiilor naționale. Aceste directive au un orizont limitat atât în conținut, cât și politic. Se neglijează astfel în mod deliberat dialectica națională și internațională și nu se creează nicio bază de discuție constructivă despre rolul intelectualilor din domeniul științei și artelor la construirea socialismului. Din implementarea directivelor reiese și incapacitatea obținerii unui efect în masă și neputința atingerii obiectivului, acela de a sublinia rolul principal al PCR.
Cauza decisivă a stagnării generale pe plan ideologic și cultural constă în conceptul politic bazat pe teza „epocii Ceaușescu”. Această variantă a stalinismului plasează subiectivismul dogmatic ca element ideologic fundamental al viziunii asupra lumii și reduce valoarea filosofică a marxism-leninismului la câteva teze pragmatice. O activitate creativă pentru implementarea practică a descoperirilor sociologice ar fi, așadar, lipsită de sens. În plus, această abordare conduce la o abatere de la teorie, de la aplicarea artistică și de la practică. Astfel, realitatea nu mai este obiectul căutării pentru cunoaștere. În același timp, această dezvoltare diminuează legătura oricum insuficientă între intelectuali și majoritatea populației.
În plus, lipsa resurselor financiare permite desfășurarea activităților din acest domeniu doar într-o măsură limitată. Datorită principiului autofinanțării, sfera publică de activitate a lucrătorilor culturali sub formă de spectacole teatrale, tipărirea cărților etc. este redusă considerabil, iar posibilitățile unui schimb creativ de idei între ei sunt limitate la anumite forumuri. Lipsa securității materiale pentru adunări împiedică tot mai mult chiar și alegerile regulate ale organelor de conducere din asociațiile artistice . În plus, activitatea politică din aceste asociații a fost în mare parte paralizată de la dizolvarea organizațiilor lor de partid. Ca urmare a acestei evoluții, s-a constatat o formare în creștere de mici grupuri individuale de interes, care limitează comunicarea la contactul între ei. Aceste grupuri s-ar afișa în public numai pentru chestiuni, întrebări individuale sau s-ar adresa conducerii partidului și ar contribui aproape exclusiv la manifestarea nemulțumirii.
Această evoluție pe plan ideologic și cultural a dus la o stare de spirit pesimistă și la o reticență în acțiune în rândul intelectualilor din domeniul științei și artelor în România. Soluțiile sunt căutate în mare parte individual. Există, de asemenea, o tendință de a sublinia exagerat nevoia de influențe culturale și ideologice străine. Cu toate acestea, acest fenomen nu este încă relevant, în prezent, pentru societate în ansamblu, la fel și atitudinea potrivit căreia dezvoltarea reală a socialismului în RSR va duce în viitor la eliminarea bazei unei dezvoltării intelectuale. Caracteristica actuală a creației intelectuale și culturale a țării, în ansamblu, este cea a individualismului, printr-o exagerare a formelor în raport cu conținutul și, astfel, a lipsei obiectivului în declarațiile necesare.
Ca urmare a manifestărilor menționate, ar trebui să ne așteptăm la o receptivitate mai mare a intelectualilor români la atacurile ideologice din Occident. În prezent, se înregistrează o intensitate sporită a activității anumitor cercuri din RFG, SUA, Franța, Marea Britanie și Italia în scopul de a câștiga sfere de influență, în special în acest segment al populației și în rândul minorităților naționale. Prin cheltuieli financiare și materiale considerabile, aceste cercuri occidentale au încercat să creeze legături și relații de dependență pe termen lung. Institutele culturale și bibliotecile din țările occidentale enumerate joacă un rol special în acest sens, deoarece sunt inițiatorii și sponsorii diferitelor evenimente culturale și științifice care, pe lângă faptul că sunt eficiente pentru propaganda în masă, vizează în primul rând crearea unei baze pentru cooperarea pe termen lung. Punctul de plecare pentru aceasta constă în efortul de stimulare a punctelor de vedere naționaliste, care sunt inevitabil în opoziție cu ideologia socialistă, în special cu internaționalismul proletar. Atât incapacitatea conceptului politic și ideologic de bază al PCR de a se apăra împotriva acestor influențe, parțial datorată conținutului său, cât și confruntarea teoretică cu ideologia burgheză, care nu îndeplinea cerințele actuale, au făcut posibile anumite succese pe termen lung ale Occidentului în acest domeniu.
În prezent, există o anumită disponibilitate în rândul cercurilor intelectuale românești de a accepta aplicarea unor categorii generale – de exemplu democrația, libertatea și liberalismului în sens civil, ca o alternativă la abordările conceptului dogmatic de viziune asupra lumii expusă de PCR. La început s-a constatat și existența unui contact cu țările occidentale, ocazional chiar pe baza grupurilor de discuții. Cu toate acestea, cele mai semnificative activități în această direcție au rezultat din contactele existente și extinse prin intermediul minorităților naționale. În special cercurile disidente maghiare și susținătorii nuanțelor ideologice pe baza conceptelor comunitățilordin RFG ar câștiga influență. În plus, s-a constatat că anumite cercuri clericale au încercat să se profileze ca centre de integrare a diferitelor curente ideologice. Deși până în prezent nu au înregistrat succese remarcabile în acest sens, rolul Bisericii Catolice nu trebuie subestimat ca urmare a posibilităților ei materiale. Contactele stabile ale clerului în străinătate în vederea menținerii eforturilor de comunicare ale anumitor cercuri de intelectuali ar putea avea o importanță de sine stătătoare, deoarece recent s-au aplicat restricții considerabile în ceea ce privește posibilitățile individuale de călătorie pentru intelectuali.
Pentru securitatea surselor, aceste informații nu pot fi utilizate în scopuri jurnalistice.
Dosarul BStU MfS ZAIG Nr. 14042 Bl. 7-10
